Cuprins:
- Definiția unui ECG (electrocardiogramă)
- Ce este un EKG (electrocardiogramă / electrocardiografie)?
- Tipuri de ECG (electrocardiogramă)
- Test de exercițiu cardiopulmonar (CPET)
- Exercitarea electrocardiogramei (test de stres)
- Monitor Holter
- ECG de 12 plumbi în repaus
- Electrocardiogramă mediată de semnal
- Când este necesară o electrocardiogramă EKG?
- Simptome care necesită un EKG
- ECG (electrocardiogramă) riscuri și efecte secundare
- Pregătirea înainte de a fi supusă unei electrocardiograme EKG
- Procedura EKG (electrocardiogramă)
- Pași pentru instalarea instrumentului ECG
- Îngrijire după un ECG (electrocardiogramă)
X
Definiția unui ECG (electrocardiogramă)
Ce este un EKG (electrocardiogramă / electrocardiografie)?
O electrocardiogramă sau EKG este un test pentru a evalua sănătatea inimii. Acest test medical, cunoscut și sub denumirea de electrocardiografie, are ca scop determinarea și înregistrarea activității electrice a organului cardiac.
Inima funcționează deoarece este declanșată de conducerea semnalelor electrice naturale. Aceste semnale determină contractarea mușchiului inimii pentru a crea bătăi de inimă.
De fiecare dată când inima ta bate, o undă (impuls) de electricitate va curge prin inima ta. Aceste unde determină stoarcerea mușchilor inimii, apoi pompează sângele din inimă.
Deci, se poate concluziona că testul EKG poate detecta dacă ritmul cardiac al unei persoane este normal sau nu.
Dacă activitatea electrică a inimii este perturbată și ritmul cardiac nu este normal, aceasta indică o tulburare sau o boală a inimii. Prin acest test medical, medicii pot diagnostica boala cuiva.
Pe lângă detectarea bătăilor neregulate ale inimii, site-ul web John Hopkins Medicine menționează, de asemenea, diverse funcții ale EKG, inclusiv:
- Cunoașteți cauza durerii toracice (angină pectorală), palpitații, sufluri, dificultăți de respirație, amețeli, leșin sau alte simptome ale bolilor de inimă.
- Monitorizați funcționarea stimulatoarelor cardiace implantate.
- Ajutarea medicilor să evalueze temeinic sănătatea inimii înainte de anumite proceduri medicale, cum ar fi operația cardiacă sau îngrijirea avansată pentru persoanele care au avut un atac de cord, au endocardită (inflamație a valvelor cardiace) și după ce au fost supuse cateterismului cardiac.
- Știind cât de optimă este funcția cardiacă pentru comparație înainte și după tratamentul bolilor cardiovasculare.
Tipuri de ECG (electrocardiogramă)
Unele dintre tipurile de ECG care se efectuează de obicei includ:
Test de exercițiu cardiopulmonar (CPET)
Acest tip de test este utilizat pentru a detecta bolile cardiace sau pulmonare. În timpul testului CPET, pacientului i se va cere să facă exerciții ușoare pe o bicicletă verticală în timp ce respira printr-o piesa bucală. Fiecare respirație va fi măsurată pentru a evalua performanța corpului.
Capacitatea și forța pulmonară sunt măsurate înainte și în timpul exercițiului. Apoi, este înregistrat înainte, în timpul și după exerciții.
Testul CPET va dura în total 40 de minute; cu toate acestea, pacientului i se va cere să facă mișcare doar aproximativ 10 minute. Acest test necesită efortul dvs. maxim pentru a vă asigura că se obțin cele mai fiabile informații de diagnosticare.
Exercitarea electrocardiogramei (test de stres)
Acest test se face în timp ce faceți un exercițiu, cum ar fi pedalarea unei biciclete staționare sau mersul pe o bandă de alergat.
Scopul este de a monitoriza inima în perioadele de stres. De obicei, acest lucru se face după un infarct, o intervenție chirurgicală la inimă sau când este detectată boala coronariană.
Monitor Holter
Tipul utilizat pentru a monitoriza urmărirea continuă a ECG timp de 24 de ore sau mai mult. Electrozii (plasturi mici, de plastic) sunt așezați în locații specifice pe piept, brațe și picioare.
Când electrozii sunt conectați la aparatul de electrocardiogramă cu fire de plumb, activitatea electrică a inimii este măsurată, interpretată și tipărită pentru informațiile medicului.
ECG de 12 plumbi în repaus
Teste standard pentru a măsura funcția electrică a inimii tale. Efectuat în timp ce stați nemișcat, atunci un instrument special va înregistra activitatea electrică a inimii dvs. din 12 electrozi (plasture lipicios) de pe piept, brațe și picioare simultan.
Acest tip de test poate face parte dintr-un control de rutină pentru a verifica starea inimii înainte de apariția semnelor sau simptomelor.
Electrocardiogramă mediată de semnal
În timpul acestei proceduri, se obțin urme multiple de ECG timp de aproximativ 20 de minute pentru a surprinde bătăile inimii anormale care pot apărea doar de scurtă durată.
Alegerea acestui tip de test va depinde de simptomele dumneavoastră și de suspiciunea de boli de inimă.
De exemplu, acest tip de test de efort poate fi recomandat dacă simptomele apar în timpul activității fizice. Între timp, tipul ambulatoriu este mai potrivit dacă simptomele nu pot fi prezise, și anume durata este scurtă și apare aleatoriu.
Când este necesară o electrocardiogramă EKG?
Nu toată lumea are nevoie sau este obligat să se supună unui EKG. Persoanelor care nu prezintă simptome de boli de inimă și care prezintă, de asemenea, un risc scăzut de infarct nu li se recomandă imediat un test de electrocardiogramă.
Examenele de electrocardiografie se adresează de obicei în mod special persoanelor care au sau riscă să experimenteze:
- Tulburări ale ritmului cardiac (aritmii), care vă pot determina inima să bată mai încet (bradicardie) sau mai repede (tahicardie).
- Blocarea sau îngustarea arterelor cardiace (arterele coronare). Arterele înfundate reprezintă un factor de risc important pentru problemele legate de inimă, dureri în piept și atacuri de cord.
- Problemele structurale din camerele sau camerele inimii pot fi deținute de copiii cu defecte cardiace congenitale sau boli ale valvei cardiace.
- Antecedente de atac de cord, anterior sau cu risc de ereditate; inclusiv dacă în prezent nu aveți simptome de boli de inimă.
Simptome care necesită un EKG
Următoarele sunt afecțiuni care duc la simptome ale bolilor de inimă și necesită efectuarea unei electrocardiograme EKG:
- Dureri în piept.
- Amețeli, amețeli sau confuzie.
- Palpitatii sau palpitatii.
- Pulsează rapid sau mai lent decât de obicei.
- Greu de respirat.
- Slăbiciune, oboseală sau scăderea capacității de exercițiu.
ECG (electrocardiogramă) riscuri și efecte secundare
EKG (electrocardiograma) este o procedură sigură. Când aparatul este atașat la corp, nu este trimis curent electric. Acest EKG este responsabil numai pentru înregistrarea activității electrice a inimii.
Este posibil să simțiți un anumit disconfort, cum ar fi atunci când bandajul sau electrozii sunt îndepărtați. Unii oameni au, de asemenea, o ușoară erupție pe zona corpului pe care un dispozitiv de înregistrare electric este atașat la inimă.
Ritmul bătăilor inimii poate deveni neregulat, mai ales dacă faceți un test EKG de exerciții. Cu toate acestea, acesta nu este un efect secundar al procedurii, ci un efect al exercițiului pe care îl aveți pe măsură ce progresează.
Pregătirea înainte de a fi supusă unei electrocardiograme EKG
Înainte de începerea testului, personalul medical vă va cere de obicei să îndepărtați orice bijuterii, ceasuri sau alte obiecte metalice care au aderat la corpul dumneavoastră.
Apoi vi se va cere să vă schimbați într-o rochie medicală. Nu vă faceți griji, organele vitale vor fi în continuare acoperite, deoarece hainele speciale vor arăta doar părțile necesare.
Este posibil să fie nevoie să tundeți orice păr care crește în jurul pieptului. Scopul, astfel încât instrumentul să fie fixat ferm de pielea ta.
Procedura EKG (electrocardiogramă)
Procesul de examinare a unui EKG este scurt și nedureros. Veți fi asistat de un medic specialist sau personal medical care sunt instruiți în acest sens.
Pași pentru instalarea instrumentului ECG
Cum se instalează un dispozitiv EKG, este destul de ușor. Personalul medical va pune electrozi peste pielea pieptului. Pe lângă piept, electrozii vor fi atașați, de asemenea, de brațe și picioare folosind gel adeziv.
În timpul procesului de examinare, vi se va cere să vă culcați. Electrozii atașați corpului dvs. au cabluri electrice care se conectează la mașina EKG.
Ritmul cardiac este apoi înregistrat prin intermediul aparatului, astfel încât medicul va ști cât de bine este activitatea semnalului electric din inima ta.
Rezultatele ECG apar ca un grafic care vă va arăta dacă ritmul cardiac este normal sau nu. Dacă rezultatele testelor sunt normale, nu veți avea nevoie de teste suplimentare.
În schimb, dacă se dovedește că testul arată că există o problemă cu inima, inevitabil trebuie să faceți teste suplimentare.
Îngrijire după un ECG (electrocardiogramă)
În general, nu există un tratament special după efectuarea unei electrocardiograme (EKG). Cu toate acestea, trebuie să mențineți o dietă mai sănătoasă și să vă ajustați activitățile. Veți obține rezultatele sub formă de grafic după finalizarea testului.
Citirea unui grafic al rezultatelor testului ECG poate să nu fie ușoară pentru unii oameni. Prin urmare, puteți cere medicului dumneavoastră ajutor și instrucțiuni pentru a înțelege rezultatele.
Dacă te uiți la grafic, prima crestătură scurtă în sus se numește undă P. Această undă indică faptul că atriile (atriile inimii) se contractă pentru a pompa sânge.
Apoi, crestătura scurtă în jos, care se conectează la vârful înaltului, se numește complex QRS. Această secțiune arată ventriculele (camerele inimii) care se contractă pentru a pompa sângele.
Mai mult, segmentul scurt ascendent se numește segmentul ST, care reprezintă cantitatea de timp de la sfârșitul contracției ventriculare până la începutul perioadei de repaus înainte ca ventriculii să înceapă să se contracte pentru următoarea bătăi.
Următoarea curbă ascendentă se numește „unda T” Unda T indică perioada de repaus a ventriculilor. Când medicul se uită la EKG, el sau ea studiază mărimea și lungimea fiecărei părți a segmentului, curbei sau undei înregistrate.