Cuprins:
- De câte proteine avem nevoie?
- Proteina animală este o sursă mai bună de aminoacizi
- Alte vitamine și minerale prezente în proteinele animale
- Cu toate acestea, unele surse de proteine animale pot provoca boli de inimă
- Beneficiile consumului de proteine animale și vegetale
- Deci, care este mai bună proteină animală sau proteină vegetală?
Proteinele sunt un macro nutrient necesar organismului. Funcțiile proteinelor pentru a construi celule și țesuturi, joacă un rol în sistemul imunitar, repară celulele deteriorate și se găsesc în diferite părți ale corpului, cum ar fi pielea, oasele, mușchii, părul și așa mai departe. În plus, proteinele sunt responsabile și de formarea enzimelor și hormonilor care sunt folosiți pentru menținerea funcțiilor corpului.
De câte proteine avem nevoie?
Există cel puțin 10 mii de tipuri diferite de proteine și sunt necesare organismului pentru a menține sănătatea. În conformitate cu grupele de vârstă, Ministerul Sănătății împarte necesarul zilnic de proteine în mai multe grupe de vârstă, și anume:
- 0 - 6 luni: 12 grame
- 7 - 11 luni: 18 grame
- 1 - 3 ani: 26 grame
- 4 - 6 ani: 35 grame
- 7 - 9 ani: 49 grame
- 10 - 12 ani: 56 grame (bărbați), 60 grame (femei)
- 13-15 ani: 72 grame (bărbați), 69 grame (femei)
- 16 - 80 de ani: 62 - 65 grame (bărbați), 56 - 59 grame (femei)
Aproximativ 20% din corpul uman este alcătuit din proteine. Deoarece proteinele nu sunt stocate în organism, necesită un aport adecvat de proteine, în conformitate cu nevoile, pentru a nu provoca diverse boli. Conform sursei, proteinele sunt împărțite în două, și anume proteine din surse animale și proteine din surse vegetale. Care dintre cele două este mai bun? Este adevărat că proteinele animale sunt mai bune? Sau este invers?
Proteina animală este o sursă mai bună de aminoacizi
Chiar dacă sunt ambele proteine, conținutul de aminoacizi și structura proteinelor animale și a proteinelor vegetale sunt diferite. Când proteinele sunt consumate și intră în organism, acestea sunt descompuse imediat în aminoacizi, care sunt o formă mai simplă de proteine. Organismul își poate produce proprii aminoacizi, dar ceea ce este produs este aminoacizi neesențiali, în timp ce aminoacizii esențiali sunt necesari organismului din surse de proteine alimentare.
Aminoacizii din proteinele animale sunt aminoacizi esențiali complet, iar structura lor este aproape similară cu aminoacizii din organism. Prin urmare, sursele de proteine animale sunt o sursă bună de aminoacizi pentru organism.
Între timp, alimentele cu proteine vegetale nu au aminoacizi esențiali complet, cum ar fi proteinele animale. Aminoacizii lipsiți de surse de proteine animale sunt aminoacizii metionină, triptofan, izoleucină și lizină. Astfel încât valoarea de absorbție mai bună a aminoacizilor este proteina animală.
Alte vitamine și minerale prezente în proteinele animale
Sursele alimentare care conțin proteine nu conțin doar proteine în ele. Unele alimente care sunt surse de proteine animale conțin vitamine și minerale pe care proteinele vegetale nu le au. Iată câteva tipuri de vitamine și minerale care sunt destul de abundente în alimentele cu proteine animale, dar sărace în proteine vegetale:
Vitamina B12, conținut de obicei în pește, carne de vită, pui și diverse produse lactate. Persoanele care evită sau nu mănâncă proteine animale sunt predispuse la deficit de vitamina B12.
Vitamina D, deși cea mai mare sursă de vitamina D este soarele, dar această vitamină se găsește și în diferite surse alimentare de proteine animale, cum ar fi uleiul de pește, ouăle și laptele.
DHA sau acid docosahexaenoic este un tip de acid gras omega 3 conținut în grăsimea de pește. DHA este bun pentru dezvoltarea creierului copiilor și nu se găsește în plante.
Heme fier, este fierul conținut într-o sursă medie de proteine animale, în special carnea de vită. Fierul hem este mai ușor absorbit în organism în comparație cu fierul din plante.
Zinc sau zinc este o substanță minerală care joacă un rol important în sistemul imunitar, creșterea și repararea țesuturilor. Zincul se găsește în carnea de vită, ficatul și carnea de oaie. Zincul este, de asemenea, conținut în mai multe tipuri de legume cu frunze verzi închise, dar absorbția sa nu este la fel de bună ca sursele de proteine animale.
Cu toate acestea, unele surse de proteine animale pot provoca boli de inimă
Carnea roșie, cum ar fi carnea de vită, este o sursă bună de proteine pentru organism. Cu toate acestea, multe studii au afirmat că consumul de carne roșie poate crește riscul de boli coronariene, accident vascular cerebral și chiar moarte tânără.
Studii recente sugerează că problema nu este carnea roșie, mai precis carnea roșie care a fost procesată sau prelucrată cu produse alimentare. Cercetările care au implicat 448.568 de participanți au arătat că carnea procesată s-a dovedit a fi asociată cu un risc crescut de deces prematur.
Între timp, un alt studiu urmat de 34 de mii de femei a dovedit că consumul prea mult de carne roșie are șanse mai mari de a dezvolta insuficiență cardiacă.
Chiar și așa, alte surse de proteine, cum ar fi carnea de pui fără piele, pot reduce riscul de a dezvolta diverse boli de inimă cu până la 27%. Prin urmare, este mai bine să alegeți surse proaspete, slabe de proteine animale, cum ar fi carnea de vită slabă sau slabă, peștele și puiul fără piele.
Beneficiile consumului de proteine animale și vegetale
Selectarea unei proteine animale bune va avea, de asemenea, un impact bun asupra sănătății. Ca și în cercetările efectuate de The Nurses 'Health Study, care afirmă că consumul de pui cu conținut scăzut de grăsimi, pește și lapte este puternic asociat cu un risc redus de boli de inimă.
Nu numai că, cercetările care au implicat 4 mii de bărbați au constatat, de asemenea, că persoanele care mănâncă în mod regulat pește cel puțin o porție pe săptămână au un risc cu 15% mai mic de a dezvolta diferite boli de inimă.
La fel ca și proteinele animale, proteinele vegetale au și multe beneficii și efecte bune asupra sănătății. După cum se arată în mai multe studii care arată că persoanele care mănâncă adesea legume au niveluri mai scăzute de colesterol decât persoanele care mănâncă rar legume.
Nu numai că, diverse surse de proteine vegetale, cum ar fi boabele de soia, fasolea și alte leguminoase sunt, de asemenea, considerate capabile să reducă riscul de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, să mențină greutatea corporală și să reducă riscul bolilor de inimă.
Deci, care este mai bună proteină animală sau proteină vegetală?
Ambele tipuri de proteine sunt bune și necesare pentru organism. Dar ceea ce trebuie luat în considerare este că unele surse de proteine animale au cantități mari de grăsimi, deci aceasta crește șansele de a dezvolta boli de inimă și alte boli degenerative. Alegerea sursei corecte de proteine și a unei cantități echilibrate poate face corpul mai sănătos, iar funcțiile corpului pot funcționa normal.